Marketing, Comunicare si Afaceri in stil PICANT

Intalnirea PICANTA de octombrie

Wednesday, 29. October 2008 de Ioana ANESCU

Nu mai stiu exact la ce numar am ajuns cu Intalnirile PICANTe dar imi place ca “au prins la public”. Aseara cred ca a fost una dintre cele mai reusite intalniri. Cu toate ca a fost cam galagie (motiv pentru care incercam sa gasim alta locatie, oricat de drag ne-ar fi de oamenii de la “La Taifas”) si am stat inghesuiti – mi-a placut ca pana la urma fiecare a discutat cu cate cineva…s-a facut schimb decarti de vizita…am mai inoculat cateva persoane cu “picanterii”.

Imi place ca avem cativa “constanti” la intalniri si avem si oameni noi. De data asta au facut atmosfera cu brio Claudiu si Alexandru, carora le multumesc pentru prezenta! ūüôā

Subiectul a fost “jobul ideal in marketing” – cum il vede fiecare (am avut si reprezentanti ai marketingului si HRisti)! Pana la urma s-a extins la activitatea ideala din domeniul marketing – care s-a votat a fi cea de consultanta. Despre jobul in marketing am extras cateva idei generale care s-au expus si comentat: trebuie sa lase loc pentru libertatea de a crea; ca sa performez iti trebuie ori buget, ori libertate; trebuie sa te poti dezvolta constant; sa fii la curent cu piata; sa fii cat mai activ si implicat.

Pe langa asta s-a emis o idee care mi-a cam placut (desi se poate sa starnesc reactii adverse din partea celor de la vanzari): Rolul marketingului este sa faca vanzarile sa arate frumos!

Pe de alta parte avem si mari absenti: Bogdan, Aona, Andreea, Barbu – ne-am obisnuit cu voi acolo si ne lipsiti!

Ne mai vedem pe 17 noiembrie (daca nu cumva este meci ūüôā ) si astept de la voi ceva sugestii despre unde am putea sa ne mutam … sa aiba mese rotunde si un climat propice discutiilor… adica muzica in surdina! Stiti pe undeva???

Spor la treaba si Ganditi PICANT!

Ce ne invata criza economica (2)?

Monday, 27. October 2008 de Ioana ANESCU

Din punct de vedere al marketingului, reducerea costurilor nu ar trebui sa vizeze activitatea de marketing sau comunicare. Din pacate, in general, asa se intampla pentru ca ambele sunt vazute ca activitatile care pot fi cuantificate cel mai putin in bani sau care au rezultate prea putin notabile pe termen scurt.

Reducerea bugetelor de marketing  este o greseala, pentru ca astfel se intrerupe un program de comunicare ce ar fi trebuit sa fie continuu si coerent. Iar daca acest program se intrerupe va fi afectata increderea clientului, ceea ce e mai grav decat reducerea bugetului. In aceste momente o companie ar trebui sa dea dovada de forta si incredere in clientii ei. Sa fidelizeze si sa ofere siguranta.  

Si asa se face ca au de suferit, pe langa agentii, si toate mediile de comunicare : print, tv, radio, Internet (dar cel din urma mai putin). In schimb, focusul se va indrepta catre canale cat mai personalizate, cat mai apropiate de clientul care prezinta interes. Eu sper sa vedem campanii facute cu cap, in medii care aduc cei mai multi clienti si marketing orientat spre produse de calitate. Nu de alta, dar un mod bun de a eficientiza cheltuielile este de a investi cat mai putin si de a atrage cat mai multe incasari.

Diminuarea cererii pe anumite domenii de activitate (in special pe cele care depind direct de creditare/finantare) va genera probabil la o scadere a investitiilor acestora in publicitate ‚Äď ceea ce va duce implicit la un acces mai mare al firmelor mici catre mai multe mijloace de comunicare ce le erau rezervate doar celor mai mari investitori in publicitate.

Din toata aceasta nebunie, cei care ar putea iesi in castig ar putea fi exportatorii, desi diminuarea cererii la nivel global ar putea sa le puna probleme si acestora. Ma gandesc la o reorientare catre piata interna, ceea ce s-ar putea sa fie o carte castigatoare pentru ca astfel, prin productie si consum intern, ar putea fi diminuata influenta negativa a fluctuatiei euro. Dar aceasta strategie mai depinde si de alti factori care nu fac obiectul postului actual.

Investitiile care vor fi facute, trebuie facute cu cap. In toate domeniile, in toate ariile de business, la nivelul tuturor departamentelor. Pentru ca devin mai dificile conditiile de creditare si investitiile devin mai riscante si mai supuse analizelor riguroase.

Dar, sa nu uitam ca piata romaneasca este una atipca in ansamblul ei, atat din punct de vedere al consumului si consumatorilor cat si al investitiilor!

Ne vedem maine sa discutam despre jobul ideal in Marketing! La intalnirea PICANTa de la Taifas! La 19.00!

Ce invatam din criza economica? (1)

Wednesday, 15. October 2008 de Ioana ANESCU

De cand cu criza asta financiara, casutele mele de email (am mai multe ca deh! specialist in comunicare…)¬†sunt invadate de tot felul de previziuni, care mai sunbre, care mai optimiste, care incearca sa tulbure apele, care incearca sa le calmeze…dar fiecare are o opinie. Si atunci eu de ce sa nu am o parere?

Fiind mai optimista din fire eu ma gandesc ce am putea sa invatam din aceasta criza economico-financiara, asteptata si previzibila de altfel.

Principala ideea care se poate extrage este moderatie in consum si chetuieli. Asa vom intra intr-o oarecare normalitate si echilibrare a consumului si cheltuielilor. Se va echilibra si consumul cu productia. Perturile alea fenomenale la imobiliare vor scadea.

Poate ne invatam si noi odata sa nu mai cheltuim ca nebunii pe tot ce ne trece prin¬† cap, sa nu mai cumparam ca nasatuii si sa ne umplem casele, camarile si dulapurile cu tot felul de inutilitati (asta pentru ‚Äúpersoane fizice‚ÄĚ ) si sa nu mai investim ‚Äúfara cap‚ÄĚ (in cazul persoanelor juridice). Si de aici o serie de implicatii de care ar trebui sa tinem cont ‚Äď pentru ca, eu sunt de parere ca dracu nu e niciodata asa negru cum pare!

O alta idee ar fi concentrarea pe calitate. Nu ne vom mai permite sa cheltuim aiurea ‚Äď nici ca firme, nici ca ‚Äúpersoane fizice‚ÄĚ. Asta inseamna ca ne vom focusa mai mult pe beneficii, durabilitate, capaciatea de a satisface cat mai complet nevoile.

Per ansamblu, in economie criza genereaza un lant de implicatii in toate domeniile (eu voi aborda cu precadere 2 care imi sunt cele mai familiare si apropiate): marketingul si resursele umane

Nevoia de a reduce costurile si cheltuielile ridica problema sigurantei locurilor de munca. De asemenea, ingreunarea conditiilor de finantare si creditare pot duce la reduceri de personal. La fel si scaderea cererii care genereaza o franare a ritmului de productie (ba chiar inchiderea unor fabrici sau centre de productie in anumite zone) ceea ce duce la disponibilizari si reduceri de personal

Asta insemnand ca:

– Se va pune mai mult accent pe performanta si rezultate (ceea ce este foarte bine) pentru ca orice ban investit in capitalul uman va trebui sa fie recuperat in incasari. Veste buna pentru companiile care au ca domeniu de activitate servicii de evaluare de personal, in special tehnici de evaluare bazate pe rezultate. Si planurile de recompensare se vor baza exclusiv pe performante.

– Angajatii vor fi mai reticenti in a-si schimba locul de munca. In primul rand pentru ca au rate din ce in ce mai mari de platit (datorita cresterii dobanzilor) si au nevoie de siguranta unui venit stabil. In al doilea rand, pentru ca angajarea se va face dupa criterii mult mai stricte de eficienta (companiile vor fi mai atente la cheltuirea bugetului de recrutare si salarii si nu vor mai fi dispuse sa acorde salarii mari fara o justificare de performanta). Astfel, se vor schimba termenii negocierii intre angajator si candidat ‚Äď ceea ce presupun ca ii face pe responsabilii de recrutare si pe consultantii HR sa isi frece palmele de bucurie ca in sfarsit s-a mai intors roata!

– Exista si persoane care vor incerca sa paraseasca barca in conditii de nesiguranta. Se stie ca nesiguranta produce panica. Nu stiu daca se va dovedi a fi o miscare foarte inspirata!

– Se va inregistra o crestere a numarului de candidati disponibili, in special din domeniile de productie. Atuul in acesta perioada este educatia (instruirea) si specializarea!

– Mai mult, candidatii vor trebui sa fie mult mai rigurosi si mai seriosi in modul cum se prezinta la interviu, pentru ca acum HR-istii vor avea de unde alege.

– Va creste competitia atat in business ca ansamblu (intre companii), cat si la nivel de individ (pregatire, performante, productivitate).

– Recruiterii vor fi pusi la incercare de faptul ca vor trebui sa se axeze pe combinarea a doua directii ‚Äď conditiile de business pe termen scurt si perspectivele unei cariere pe termen lung. Adica sa eficientizeze procesul de recrutare prin o evaluare mai judicioasa a candidatilor (astfel incat sa gaseasca omul care sa ramana cat mai mult in companie).

– Printre aspectele pozitive pe care le prezinta criza financiara pentru recruiteri se numara si posibilitatea de a recruta talente dintre romanii plecati pe afara ‚Äď care din cauza crizei mai accentuate in tarile vestice vor fi probabil afectati si mai usor de convins sa revina in tara.

РO provocare ar putea fi reprezentata de reticenta candidatilor in schimbarea domiciliului in cazul in care este vorba de recrutare in alte orase: cresterea preturilor la combustibil si alte produse, ingreunarea accesului la credite (deci dificultati in achizitionarea sau inchirierea unei locuinte in alta parte) sunt frane care reduc mobilitatea personalului. Pachetele de compensare si relocare oferite de angajator  vor trebui ajustate pe masura.

– In conditii de nesiguranta oamenii sunt mai putin dispusi sa riste. Deci vor avea de castigat companiile cu o buna imagine de angajator, care sustin si incurajeaza stabilitatea personalului si au o fluctuatie mica in randul angajatilor.

– Tot sub imperiul ‚Äúcost-cuttingului‚ÄĚ si al cheltuielilor inteligente, pentru angajatori este o perioada in care talentele trebuie dezvoltate si retinute in companie, pentru ca astfel nu se inregistreaza costuri suplimentare cu gasirea si instruirea de noi angajati.

– O mare greseala ar fi reducerea bugetelor si a personalului in domeniile care reprezinta ‚Äúingredientul vital‚ÄĚ al companiei: HR si Marketing. In aceste momente, departamentul de HR ar trebui incurajat si sutinut sa identifice si sa retina capitalul uman valoros in companie. Iar Marketingul sa dezvolte in continuare strategii de marketing si¬†comunicare coerente in conditiile in care competitia se acutizeaza, creste neicrederea, bataia se da pe bugetele in scadere ale consumatorilor, companiile slabesc si se repozitioneaza. Marketingul si publicitatea dau putere si incrdere.

– Companiile inteligente isi gasesc oameni valorosi si isi consolideaza echipele in conditii de recesiune ‚Äď adica atunci cand pot gasi acesti oameni ‚Äúla oferta‚ÄĚ.

– Este un moment bun pentru a creste ‚Äúcalitatea‚ÄĚ recruiterilor. In conditiile dificile ale pietei ei trebuie sa fie la cel mai inalt nivel de instruire. Investitia ar trebui facuta in dezvoltarea abilitatilor de planificare, identificare, evaluare si networking. Sa fie mai persuasivi, mai atenti la nevoile candidatilor, mai flexibili in oferte, mai focusati pe talent si potential. Pentru ca de ei depinde forta capitalului uman din companie.¬† Nu mai este suficient sa se umple locurile disponibile, ci este nevoie de o strategie; trebuie ragandit intregul proces de gasire, recrutare si abordare a candidatilor.

Despre implicatiile in marketing, in episodul urmator…

Sunt un client ratacit ‚Äď Santier Marketing partea a II-a

Tuesday, 14. October 2008 de Nicolae NAUMOF

Se spune ca decizia de cumparare este mult mai complexa in cazul bunurilor de folosinta medie si indelungata decat in cazul bunurilor de larg consum cand decizia se ia pe loc.

Ei bine in cazul subsemnatului a aparut o deviatie a comportamentului de cumparare data de conditiile de mediu. Nu am timpul necesar sa fac cumparaturi pentru viitorul meu apartament. Nu am avut nici timpul necesar sa ma gandesc cum sa aranjez viitoarea mea locuinta.

Astfel m-am gasit in situatia de a cumpara diverse finisaje (gresie, faianta, obiecte sanitare, usi etc) fara sa stiu exact ce imi doresc, sub o presiune uriasa din partea mesterilor si a alor factori de stres.

Poate si eu am o viata prea haotica, dar sunt convins ca sunt multi oameni in situatii similare, cand trebuie sa ia in cateva ore sau minute decizii legate de achizitii care le vor afecta viata cativa ani.

Multi dintre cumparatorii de finisaje (si alte bunuri de folosinta medie si indelungata) nu au o experienta in cumpararea de astfel de produse. Tu daca ai fi pus sa amenajezi o baie, ce criterii ai lua in calcul la formarea deciziei de cumparare a unui vas de WC? Cum alegi chiuveta de bucatarie?

In acest context astfel de clienti pot fi o mina de aur pentru vanzatorii de astfel de marfuri, pentru ca se gandesc mult la confort si mai putin la pret. Doar ca a convinge un astfel de client sa cumpere din pravalia ta este mai dificil decat pe unul care este ‚Äěprofesionist‚ÄĚ in astfel de achizitii.

Clientul frustrat care habar nu are care sunt caracteristicile unei cazi de baie sau ale faiantei nu va intelege nici o notiune tehnica dincolo de dimensiunile in metri si metri patrati. Un astfel de client se va uita la design, la combinatii de culori, la usurinta in utilizare, la propriul orgoliu. Un magazin de tip depozit nu va reusi sa convinga un personaj ca cel de mai sus sa ii devina client.

Omul are nevoie sa vada propuneri de combinatii de faianta, sa vada noante de culoare de vopsea pe viu si nu doar pe niste hartiute. Acest tip de client are nevoie de consiliere din partea personalului magazinului. De cele mai multe ori nu are nevoie de un designer profesionist, dar macar de sugestii sau de sfaturi minimale are nevoie.

Tot acest tip de client are nevoie de servicii suplimentare specifice produselor ‚Äď transportul si eventual montajul. Chiar si in cazul cantitatilor mici este necesar ca aceste servicii sa fie disponibile, fie si contra unui cost explicit.

Sper sa se termine repede cu santierul acesta si sa revin cu subiecte mai interesante.

Politica de marketing si marketing de politica

Monday, 06. October 2008 de Nicolae NAUMOF

A venit momentul in care romanii vor lua o decizie de cumparare politica si vor  realiza cumpararea. E vorba de alegerile legislative din 30 noiembrie 2008. 

Strategiile s-au pus de ceva vreme la punct desi inca nu am inteles exact cine pe ce pozitie este. Au inceput campaniile de PR si de ‚Äěviral‚ÄĚ prin care diversi politicieni, candidati sau nu, au intrat in gura poporului (nu va ganditi aiurea). Au fost si mai urmeaza comunicari prin eveniment. Momentan am avut doar ‚Äělansari de produse politice‚ÄĚ (candidati).

Ceea ce este diferit la aceste alegeri fata de toate celelalte alegeri pentru Parlament este ca nu se mai desfasoara odata cu cele prezidentiale.

Astfel candidatii la Presedintia Romaniei nu mai sunt ‚Äěport drapelul‚ÄĚ sau ‚Äělocomotiva‚ÄĚ partidului pe care il reprezinta.

Tot diferit este si votul uninominal pe care multi dintre romani nu inteleg exact cum functioneaza. Cert este ca Romanii vor ‚Äěcumpara‚ÄĚ cate un produs anume (candidat) si un ‚Äěpachet‚ÄĚ format din partid.¬†

In lipsa unor candidati la Presedintia Romaniei partidele care au cat de cat ceva de spus au gasit o metoda de a avea ‚Äěproduse vedeta‚ÄĚ sau ‚Äělocomotive‚ÄĚ.

Acestia sunt asa numitii candidati la functia de Prim Ministru. Este o foarte foarte mare minciuna aceasta formulare pentru ca Primul Ministru in Romania nu este ales de popor.

Conform Constitutiei Romaniei Presedintele Romaniei numeste Primul Ministru si Parlamentul valideaza sau nu Guvernul propus de acesta… deci degeaba candideaza unii si altii pentru ca nu avem cum sa ii votam ca Prim Ministru. 

Este doar o miscare disperata de a valorifica unele ‚ÄěBranduri politice‚ÄĚ foarte puternice (sau cat de puternice pot fi) pentru a compensa absenta unor branduri puternice la nivelul produselor de baza ‚Äď candidatii.

Asa numitii candidati la functia de Prim Ministru sunt doar niste tentative de brand garantie pentru incercarile de branduri de candidati. 

Foarte surprinzator (in mod negativ) a fost modul in care partidele si-au ales candidatii la colegiile de vot. Unul dintre principalele criterii a fost notorietatea.

Da. Notorietatea este o componenta a brandului, dar este un aspect usor de obtinut.¬†Problema este a doua componenta a brandului ‚Äď ‚ÄěSemnificatie unica si relevanta pentru publicurile tinta‚ÄĚ.

La nivel de continut candidatii au de suferit enorm. 

Ultima tehnica de marketing folosita pentru a stimula ‚Äěvanzarile‚ÄĚ este ‚Äěpromovarea vanzarilor‚ÄĚ prin care alesii poporului au decis sa creasca veniturile pensionarilor, ale studentilor si ale profesorilor‚Ķ si cine stie cine mai urmeaza sa primeasca ceva in plus pentru un vot.¬†¬†

Totusi spre deosebire de actiunile de promovare a vanzarilor facute de companii responsabile fata de bugetele pe care le au la dispozitie, promotiile gandite de mintile politice nu incorporeaza o inteligenta mai sus de nivelul unei curci bete. 

Iata cum intr-o saptamana (din 30 septembrie pana pe 6 octombrie) Leul Romanesc a pierdut 5.57% din valoarea sa in raport cu EURO. Iar daca e sa ne uitam la cotatia medie a  EURO din august 2008 Р3,5268 RON la un Euro si la cea de azi 6 octombrie de 3,9410 RON la un Euro, ne dam seama ca promotiile politicienilor nu au nici cea mai mica valoare reala. 

 

Desigur… urmatorul gurvern va spune ca are o mostenire grea si ca trebuie sa strangem cureaua.

 

Nu mi-as dori sa fiu in conducerea BNR zilele acestea… 

Ceea ce se uita in marketingul politic de pe plaiurile mioritice este ca in momentul de fata orice ierarhie poate fi facuta zob din simplul motiv ca majoritatea pietei este formata din non consumatori.Mai putin de jumatate din Romani mai merg la vot. 

Oare nu e mai simplu sa incerce sa atraga spre ‚Äěconsum‚ÄĚ (vot) o masa cat mai mare de public? Nu e mai simplu sa aduci un nonconsumator spre tine decat sa ‚Äědai la gioale‚ÄĚ pentru a fura un client de la concurenta?¬†

Desigur… ne asteapta o perioada caracterizata de o agresivitate iesita din comun in ceea ce inseamna comunicarea de marketing pentru politic. Partea proasta este ca problema majora nu este la comunicare ci la PRODUS.