Marketing, Comunicare si Afaceri in stil PICANT

“Knowledge & More” – Noul Slogan al PICANT

Tuesday, 25. March 2008 de Nicolae NAUMOF

Incepand cu 24 martie am adoptat un nou slogan – “Knowledge & More”. Nu este vorba de rebranding, desi unii “specialisti” ar sari repede ca am facut rebranding… Modificarea unui logo sau a unui slogan nu echivaleaza cu rebrandingul.

De ce am renuntat la “Doar Esentialul”

De fapt nu am renuntat la ideea de Doar esentialul. Vom continua sa nu livram “bull sh*t” si sa spunem lucrurilor pe nume, sa organizam traininguri in care sa explicam pe intelesul oricui vrea sa invete.

Am adoptat noul slogan pentru a ilustra mai bine natura ofertei noastre. Stand stramb si judecand drept am ajuns la concluzia ca multe dintre componentele apreciate de clientii nostri depasesc nivelul de “cunostinte – invatare”.

Organizand traininguri in regim deschis, clientii nostri primesc mult mai mult decat “training” si vrem sa comunicam acest fapt prin noul slogan. Pe langa continutul informational pertinent si apreciat de marea majoritate a clientilor, la trainingurile – eveniment de la PICANT participantii primesc mai mult.

Putem include in acest “mai mult” de la banalele servicii de cattering, la diferite bonusuri pe care le acordam, pana la avantaje mult mai complexe cum sunt atmosfera destinsa, interactiunea cu ceilalti participanti, schimbul de experienta etc.

Inainte de schimbarea sloganului am luat o serie de masuri care sa optimizeze oferta si comunicarea noastra. Printre masurile luate se numara reorganizarea portofoliului de traininguri, imbunatatirea comunicarii on-line prin schimbarea “vizualului” site-ului marketingforum.ro si realizarea in acest site a unor mini-site-uri de prezentare a trainingurilor-eveniment pe care le organizam. Aceste masuri vor continua si in viitor, procesul de optimizare a ofertei si comunicarii fiind unul caruia ii acordam multa atentie.

De ce sa nu recunoastem, sloganul nou ilustreaza mai bine viitoarele extensii ale brandului PICANT. Nu va putem spune inca in ce domenii se vor realiza aceste extinderi, dar veti fi primii care aflati.
Ganditi PICANT !

Parafraze de proverbe romanesti

Sunday, 23. March 2008 de Nicolae NAUMOF

Porcul nu se ingrasa in ajun… dar macar moare satul.

Speranta moare ultima, deci se chinuie mai mult.

Daca dragoste nu e, macar interes sa fie.

Cine se scoala de dimineata va fi obosit toata ziua.

Brand Building pentru IMM

Thursday, 20. March 2008 de Nicolae NAUMOF

Marketingul romanesc a ajuns la o oarecare maturitate in care companiile (si nu numai) urmaresc sa isi construiasca branduri. Conform Landor Lexicon brand inseamna “Totalitatea elementelor tangibile si intangibile care individualizeaza o oferta si o fac unica”.

Eu as defini brandul ca “Suma perceptiilor si convingerilor persoanelor din publicul tinta asura unei oferte sau entitati”. Deci brandul nu este nici Logo, nici slogan, nici nume si nici carti de vizita si foi cu antet. Cea mai des intalnita confuzie, dupa cea dintre brand si marca, este cea dintre brand si identitatea formala a brandului.

Un mit pe care am incercat sa il demontam este cel conform caruia doar companiile mari pot avea branduri puternice. Cred sincer ca si companiile mici pot avea branduri adevarate. Haideti sa vedem putin despre cum e cu brandul unui IMM si care ar fi regulile de urmat pentru ca ceva sa devina brand. Plecam de la premisa (realista dealtfel) ca o companie mica nu are putere financiara si logistica foarte mare.

In primul rand pentru a avea un brand este nevoie sa gasesti “gaura din piata” sau “nisa”. Daca intri pe o piata plina sansele de a crea un brand sunt insignifiante, daca nu ai cateva basculante de bani si chiar daca ai aceste resurse nu e garantat ca vei obtine un brand. Foarte important la aceasta etapa este verificarea PROFITABILITATII nisei respective. Banii sunt vitali pentru orice afacere, dar spre deosebire de corporatii care pot suporta unele investitii si isi permit luxul esecurilor, pentru un IMM viata e grea si exista nevoia de profitabilitate pe un orizont de timp scurt. Banii nu vor veni niciodata maine, dar putine imm-uri isi permit investii pe mai mult de 2-3 ani.
Apoi trebuie sa vezi ce si cum ar vrea clientii de la oferta ta. Aceasta etapa se numeste “design de produs” sau “proiectare de produs” (chiar daca e vorba de servicii). Pentru un IMM este greu sa investigheze datorita resurselor limitate. Totusi aportul uman si buna cunoastere a pietei pot ajuta enorm la designul de produs. Foarte multe branduri in devenire esueaza datorita unui design de produs deficitar.

De multe ori o companie mica risca foarte mult cand vine vorba de a “experimenta” noi produse. In acelasi timp, cine nu risca nu castiga decat daca are pile.

Mai devreme sau mai tarizu ajungem si la strategia de brand. Un produs bun NU se vinde singur. Un brand bun NU se vinde singur si un brand bun valoreaza zero daca nu este sustinut de un produs bun.

Cu cine se va identifica brandul nostru?

Putem sa il asociem cu o categorie de produse. Pentru a avea un minim de sansa de succes trebuie sa inventam noi acea categorie pentru a putea avea un brand. Daca exista deja categoria de produs si noi vrem sa ne identificam cu ea, sigur o dam in bara.

In acelasi timp, daca vom vrea sa ne extindem in afara categoriei de produs cu care ne-am identificat sunt sanse mari sa nu reusim. A se vedea esecul Xerox in multe din tentativele de a iesi din categoria fotocopiatoare. De asemenea daca asociem un brand cu o categorie de produs, brandul va muri (in cel mai fericit caz) odata cu categoria de produs. A se vedea Kodak.

Il putem asocia cu o categorie de public. Berea femeilor, telefonia adolescentilor, taxiul celibatarilor etc. Acest tip de asociere este unul care prezinta riscuri mai mici in cazul extensiilor de brand si in cazul perimarii categoriei de produs. In acelasi timp, pozitionarea aceasta poate fi “furata” de alte branduri.

Il putem asocia cu o stare de spirit, cu un mod de viata – vezi Harley Davidson. Aici avem sanse mari de succes pe termen foarte lung.

Il putem asocia cu atribute rationale gen “rapid”, “ieftin”, “mare”, “mic” etc. Aceste pozitionari sunt, din punctul meu de vedere, cele mai periculoase deoarece este necesar un efort urias pentru a mentine promisiunea facuta si in cazul nerespectarii ei, brandul este facut praf.

La un moment dat vine si comunicarea… ca o floricica. Oare publicitatea face brandul sau brandul face publicitatea? Cititi articolul Ioanei Manea cu acelasi titlu. Superb articol.

Comunicarea nu face altceva decat sa transmita publicului pe care l-am ales mesaje, care in esenta lor transmit promisiunile brandului.

Sa revenim la IMM-uri… Comunicarea si in general marketingul intr-un IMM este strans legat de vanzari si de telul de a genera vanzari. Companiile mici nu au sub fund sacii de bani si capacitatile de indatorare (finantare) pe care le are o corporatie. Mai ales in cazul companiilor foarte mici orice miscare gresita poate duce la faliment.

In aceasta situatie, de ce o companie mica ar vrea sa isi construiasca un brand? Tocmai pentru a avea o sansa. Sansa e mica, dar macar este.

Multe dintre proiectele de branduri esueaza datorita presiunii pe eficientizare (generare de vanzari) a comunicarii si celorlalte actiuni de marketing.

Este, daca vreti, o lupta pentru supravietuire.

Orice brand are nevoie de finantare, de resurse care sa il sustina. Personal am pretentia de a fi creat un brand pe piata romaneasca – www.targurisiexpozitii.ro . Si pot spune ca este un brand acum la 3 ani de la lansare. Acest brand este profitabil. Este un succes din cateva puncte de vedere. De curand am primit o propunere sa il vand…

In cazul in care o companie mica are un bun management si un marketing corect va ajunge sa creeze un “brand copil”. Are tot ce ii trebuie pentru a fi puternic, dar nu are vlaga necesara sa ajunga un titan. In aceasta situatie Brandul valoreaza mai mult decat afacerea in sine. Un exemplu dintre brandurile cunoscute este Harley Davidson care avea pierderi uriase si totusi s-a vandut la un pret bun. De unde diferenta ? De la Brand.

Prin lipsa finantarii masive companiile mici sunt condamnate sa creeze branduri care nu vor ajunge niciodata mari. Desigur exista exceptii. Presiunea incasarilor este cea care doboara un brand.

De multe ori o companie mica trebuie sa faca compromisuri in ceea ce priveste brandul, comunicarea brandului, extensia brandului etc pentru a isi mentine profitabilitatea. Astfel, in multe situatii, brandul este perimat sau are o crestere plina de hopuri care ii pot provoca moartea.

Intr-un caz fericit o companie mica poate dezvolta un “brand copil”, poate demonstra viabilitatea acestuia si, in uriasa majoritate a cazurilor, va vinde acest brand.

Ganditi PICANT !

De ce nu te culci cu mine…

Thursday, 20. March 2008 de Nicolae NAUMOF

Doi colegi de munca, un el si o ea, discutau de zor despre chestii profesionale. La un moment dat el o intreaba:
– De ce nu te culci cu mine?
– Pentru ca nu vreau sa amestec profesia cu placerea.
– Sa stii ca nu trebuie sa iti faca placere…

Cum Vinzi Firma catre Posibilii Angajati

Friday, 14. March 2008 de Ioana ANESCU

Este vorba despre interviurile de angjare! In general toata lumea se preocupe despre cum ar trebui sa se prezinte un candidat la aceste interviuri: inainte de intrviu – la telefon sa fie poiliticos si amabil, la interviu sa fie punctual, sa fie imbracat decent, adecvat, sa vorbeasca frumos, clar, sa vina cu argumente, sa zambeasca, sa fie relaxat, etc.

 Din pacate, organizatiile nu trec si ele prin astfel de “pregatiri”. Si daca inainte, cand erau mai multi candidati si mai “avizi” dupa un loc de munca, organizatia isi permitea sa aleaga pentru ca avea de unde…acum sitauatia s-a cam schimbat! Candidatul isi alege organizatia – dupa multe criterii, printre primele ar fi modul “cum se prezinta la interviu”.

Tragi-comic este facptul ca se prezinta intr-un mod undeva intre “de rasul lumii” si “jalnic”. Mai ales cand e vorba de la companii de la care ai si anumite pretentii. De fapt…cred ca in momentul in care un candidat se duce la un interviu este cam la fel cu prima intalnire: spera sa fie “the one”! Fie ca a aplicat singur, fie ca a fost “vanat” cred ca in mintea tuturor celor care se duc la interviu trece gandul “poate o fi ceva mai bun”.

In cazurile nereusite la care ma refer eu azi, de cele mai multe ori prima impresie te cam lamureste despre ce e vorba….dar pentru ca esti om serios nu mai poti da inapoi acum cand ai ajuns la poarta! Te agati totusi de sentimentul pozitiv cu care ai venit: sa nu ne lasam pacaliti de aparente! Totusi, in momentul in care intrii in biroul ales la noroc (dupa putin timp de plimbat prin cladire caci nu este nimic sa-ti indice care este biroul cu pricina) te intampina un grup de “viitoare colege” cu o mina acra si vadit deranjata de aparitia ta…te invita sa iei loc langa alti candidati care asteapta (!) toti programati evident la aceeasi ora.

Dupa 45 de minute in care singura distractie este conversatia celor din birou (traiasca open space-ul), conversatie care fara cea mai mica jena sa refera inclusiv la procesul de recrutare (“Auzi mah! Azi cati are? Pai astia care sunt aici…ieri au fost mai multi!” etc) iti reprimi imboldul de a pleca macar pentru ca sentimentul bun cu care ai ajuns aici s-a transformat intr-o curiozitate bolnava de a vedea cat poate dura circul si ce ar avea sa-ti ofere astfel incat macar sa te gandesti ca ai putea trece cu vederea ceea ce s-a intamplat pana ai ajuns sa ai interviul cu the big boss.

Ei bine…ajungi si acolo! Intrii cu o mina detasata, saluti, dai sa strangi mana….suna mobilul! Nu al tau, ca esti om serios si vorba aceea, ai avut suficient timp sa-l inchizi cat ai asteptat. Al lui! Surprinzator nu e ca raspunde, ci ca vorbeste…mult! Cu tine acolo! In sfarsit convorbirea se incheie…”Seful” nu se prezinta! Desi tu i-ai dat o carte de vizita ca asa se face la o intalnire de afacaeri pana la urma, si asa ai invatat de la oamenii de la marketing ca e cel mai ieftin mod de promovare…

Urmeaza interviul. Intrebari banale…aici nimic de obiectat. Urmeaza tiparele clasice ale unui interviu si se incheie apoteotic su “te sunam noi” si mana ta ramasa undeva in aer asteptand sa fie stransa ca la orice sfarsit de intalnire de afaceri! Oau! Inca o experienta de viata!

O fi atat de greu sa iti dai un minim de interes vis a vis de companie…daca intr-adevar se doreste angajarea celor mai buni oameni? Sau..macar buni! Mie nu mi se pare. Sunt anumite chestii care tin de “common sense” in afaceri.

In primul rand, daca suni un candidat care nu a aplicat singur, ci l-ai gasit in baza de date – nu il suna sambata dupa ora 2, sau duminica…sau in timpul saptamanii dupa ora 8. Ok, probabil ca nu doarme, dar nici nu va ramane cu o senzatie placuta referitoare la “programul flexibil” din companie, eficienta angajatilor sau disperarea in gasirea unui candidat.

In al doilea rand, daca sediul – din varii motive – nu iti permite sustinerea unui interviu decent, poti sa inviti candidatul la o cafenea. Se practica, e ok, e mai lejer si de ce nu ….mai productiv! Un lucru extrem de banal…pune-ti firma pe usa! Daca sediul este intr-un bloc – ceea ce probabil nu iti ofera prea multe posibilitati de branding – macar numele companiei sa apara pe usa apartamentului si neaparat la interfon! (mai ales daca este vorba de o companie de recrutare). Este ca si cum nu ti-ai sti propriul nume de botez!

In al treilea rand, indicatiile cum se ajunge, persoana de contact si un numar de telefon. Sunt vitale! Nu mizati pe faptul ca un candidat ar trebui sa intrebe…poate e emotionat!

Intampinarea candidatului este un alt lucru foarte important. Nu uitati ca unul dintre candidatii care tocmai a intrat pe usa este foarte posibil sa fie un viitor coleg! Tratati-l ca atare…pe fiecare in parte. Respectati programarea la interviu! Sau macar, daca din motive obiective s-a intarziat, nu lasati doi candidati pentru acelasi post sa stea in aceeasi “sala de asteptare” ..se creeaza o tensiune si o situatie destul de penibila.

In momentul in care se termina interviul nu spuneti ca veti suna persoana si apoi sa nu o sunati! Este o chestie banala dar importanta! Pentru ambele parti!

Suntem in situatia in care companiile trebuie sa se “vanda” pe ele insele in fata candidatilor…care au ajuns sa fie din ce in ce mai pretentiosi. Deci fiecare detaliu conteaza! Si cum noi romanii suntem prin definitie un popor de “carcotasi” este mult mai usor sa vezi partile negative decat pe cele pozitive! Insa in cazul unor companii (indiferent de marime) cand vorbim de prezentarea in fata unui candidat, prezenta partilor negative nu are nici o scuza!
Ganditi PICANT !

Marketingul sau munca lui Sisif

Wednesday, 12. March 2008 de Ioana ANESCU

Legenda lui Sisif se refera la munca in zadar. Sisif a fost pedepsit de catre Zeus la o cazna perpetua: el a fost sortit sa urce un deal impingand vesnic o stanca uriasa, care o data ajunsa in varf, se rostogolea din nou la vale si cazna era reluata.

Cam asta se intampla si cu activitatea de marketing din multe companii din Romania anului 2008.

Teoretic marketingul ar trebui sa fie ceea ce ridica o companie, o face cunoscuta, o face sa se adapteze la piata si sa raspunda cat mai eficient nevoilor si dorintelor clientilor.

Teoretic! In realitate nu sa intampla intotdeauna asa. Marketingul, ca activitate, departament sau persoana, este vazut doar ca un consumator de resurse. La marketing nu se face decat sa se cheltuie bani fara un efect vizibil. Oare?! Dar hai sa o luam punctual:

atia 1. Proaspat angajat intr-un post cu responsabilitati de marketing. Vii cu entuziasm intr-o firma…studiezi (sau deja stii) piata, ai idei, te ambalezi, faci o multime de actiuni, le gandesti, le planifici, le bugetezi, te gandesti ce tare ar fi….te duci la organul de conducere..si tzeapa!

Ti se demonteaza rand pe rand: nu avem buget, nu am mai facut asa ceva, activitatea nu se preteaza, nu are rost, prea multi bani, nu ne trebuie, de ce am face asta…si alte obiectii de acest gen! Si uite asa te “dezumflii”…si ajungi sa te ocupi de pixuri, mailuri si alte activitati (in cel mai fericit caz cand nu ajungi sa te ocupi de activitati din cu totul alte domenii)…care s-au facut si pana acum si s-au dovedit de succes deci “de ce sa schimbam ceva ce merge?”.

Situatia 2.Te gandesti sa faci ceva diferit – sa intrii mai puternic in on-line, site-ul mai bine pus la punct, optimizat, un blog, newsletter si alte activitati pe Internet (care in principiu necesita si ceva bani daca tu ca director de marketing nu ai si cunostinte de programare, webdesign, seo, usability si eventual scriitor/poet/designer/grafician etc )…tzeapa again! De ce? Nu are sens! Seful pur si simplu nu intelege ca in zilele noastre on-line-ul este un principal “teren de joc” pentru comunicare/marketing/promovare.

Situata 3. Ti se spune ca esti prea mic/tanar etc – cum poti tu sa vii cu propuneri/idei. Ce stii tu? Comenteaza asta! Si atunci nu te intrebi: “oare de ce imi platesc oamenii astia salariul si ce caut eu aici?!”

Situatia 4.Vanzarile cresc – ura pentru departamentul de vanzari! Vanzarile scad – hua ptr dept de marketing si actiunile sale defectuoase de comunicare! Nu conteaza ca distributia nu e ok, nu conteaza ca cei care presteaza serviciile nu sunt in totalitate pregatiti, nu conteaza ca nu sunt respectate promisiunile, nu conteaza ca produsul are probleme, nu conteaza ca service-ul lasa de dorit, nu conteaza ca atitudinea angajatilor e de-a dreptul jignitoare…COMUNICAREA e defectuoasa !!! Sa dam cu pietre ! Aaa…sa nu fiu inteleasa gresit! Marketingul ar trebui sa se implice in toate cele 4 directii: produs, pret, distributie, promovare. Dar cati oameni din departamentele de marketing chiar fac lucrul acesta? Fie timpul, fie conducerea impiedica implicarea celor ce ar trenui sa aiba un cuvant de spus! In cate companii directorii nu sunt direct implicati (la nivel de decizie) in tot ceea ce inseamna marketing si mai ales comunicare? In cate companii bugetul si decizia apartine exclusiv responsabilului de marketing?

Situatia 5. Daca responsabilul de marketing spune ca “e o problema la produs !” sau la logistica, sau la distributie…raspunsul, de cele mai multe ori este: “pleaca mai de aici…ce stii tu ? vezi-ti de reclamele tale…ce? eu ma bag peste activitatea ta?” Cand o sa inteleaga toata lumea ca trebuie sa lucreze impreuna la modul real! Cand o sa se inteleaga faptul ca o companie este ca o barca si ca trebuie sa vasleasa toti in acelasi sens pentru a putea inainta! Daca va angajati un om la marketing/comunicare si in principiu are si idei, stie despre ce vorbeste (ca doar de aia a fost angajat!) lasati-l oameni buni sa-si faca treaba! Un marketer cunoaste piata! Cerceteaza piata! Lasati-l sa vina cu recomandari, sa reprezinte compania acolo unde este nevoie de o parere pertinenta asupra pietei, oportunitatilor etc.

Cam astea ar fi principalele situatii. Evident cu variatiuni pe aceeasi tema. Am in continuare cateva recomandari pentru cei care au pretentii de a “avea marketing” in companie – adica pentru conducere in general:

– Rezultatele marketingului de cele mai multe ori nu se intampla MAINE! Activitatea de marketing nu implica un rezultat in 24 de ore reflectat in vanzari sau profit. Acolo e treaba vanzarilor. Marketingul e mai subtil …e de lunga durata…dar durabil!

– Merge piata? Va trage afacerea oricum in sus? Ce nevoie mai aveti de Marketing! Gresit ! Marketingul este combustibilul afacerii – face legatura cu piata si cu clientii !

– Marketingul nu este consumator de resurse ! Marketingul face fundatia pentru un zgarie nori !

– Cand o sa invatati sa ganditi pe termen lung? Rata demisiilor in urma participarii la traininguri/cursuri/mastere/mba-uri este f mare!
De ce? Pentru ca oamenii se deschid la minte si realizeaza ca nu pot apilca ideile in compania la care lucreaza! Nu mai trimiteti oamenii aiurea la curs, doar pentru ca e trendy, ca sa nu le mariti salariul, ca sa ii fidelizati! Ascultati-i ce au de zis in urma trainingului. Vin cu idei si entuziasm ceea ce nu poate fi decat benefic ptr firma. Totodata, in marketing fluctuatia de personal e f mare! Si ce se intampla? Vine o persoana noua in departament…care evident va vrea sa schimbe ceva…vine cu idei, si s-au dus pe apa sambetei toate valorile, misiunea, obiectivele etc! Aveti un markter bun..lasati-l sa isi faca treaba!

– Nu mai considerati ca nu aveti nevoie de marketing! Va veni vremea cand o sa aveti! Si atunci veti da din colt in colt! Ganditi in perspectiva!

Ganditi PICANT !

Boala “Cel mai tare PORTAL care va revolutiona netul romanesc”

Tuesday, 11. March 2008 de Nicolae NAUMOF

Acum 2 saptamani ma intalnesc cu un fost coleg de facultate care a ramas in ASE ca asistent. Din 3 cuvinte imi spune ca vrea sa lanseze un PORTAL de marketing care sa devina cel mai mare portal de marketing din Romnia, sa bata tot ce mai exista pe piata etc.

Acum 1 saptamana ma suna o doamna jurnalist care printre vorbe imi spune ca va lansa un PORTAL de afaceri care va revolutiona netul Romanesc.

Acum 3 zile ma intalnesc cu niste baieti care imi spun ca vor sa lanseze un PORTAL pentru studenti care sa se lupte de la egal la egal cu celelalte site-uri similare.

Fratilor e Epidemie?

Toata lumea vrea sa faca ceva MARE care sa REVOLUTIONEZE, sa BATA CONCURENTA etc etc etc. Bai nene… unde e realismul?

Ne apucam sa inventam si sa reinventam si sa redefinim roata, chibritul si apa calda…

Proiectele on-line (si nu numai) au pornit de la o idee originala (si un portal de afaceri nu e o idee originala) si au plecat de la ceva mic, de la o pasiune, o convingere nebuna, de la crezul in inovatie.

Google a fost un proiect de doctorat si cand a devenit un business a fost finantat cu 1 milion de dolari.

Youtube a fost o idee a unora care au fost in stare sa se tina de ea desi toata lumea, la inceput, se uitau la ea ca la extraterestri.

Ce ar fi sa ne propunem sa realizam un site care sa fie al treilea vanzator de bilete la meciuri… e?

Daca nu ai ceva superinovator trebuie sa mergi pe nise…

Dar de fapt… pana la urma… rupeti-va gaturile fratilor, ca daca toti ar face treaba super bine, ne-am plictisi.

Ceai cu Wisky …

Monday, 03. March 2008 de Nicolae NAUMOF

Acum cateva zile am intrat intr-o ceainarie si am cerut un ceai cu wisky sa ma incalzec mai bine. Foarte bun ceaiul… doar ca nu se simtea deloc wisky-ul…

M-am intrebat unde este licoarea scotiana… am gasit raspunsul. Pe nota de plata… doar acolo

Cadou surpriza de la o participanta la traininguri

Sunday, 02. March 2008 de Nicolae NAUMOF

Acum 2 saptamani in timpul unui training primesc un telefon:

“Buna ziua, sunt *** de la Supremia. Am pentru dumneavoastra doua pungi de la domnisoara Alina. Unde va gasesc?”

Foarte surprins de telefon si putin nedumerit cine este “domnisoara Alina” ii raspund: “La hotel Parc, mai stau o ora”

Dupa 30 de minute primesc un nou telefon cum ca domnul a ajuns. Intre timp am reusit sa elucidez misterul domnisoarei Alina de la Supremia… Evident domnisoara Alina este o participanta la unul dintre trainingurile noastre, iar Supremia este o firma care vinde ingrediente alimentare.

Cele doua pungi primite contineau – prima “Fulgi de ardei rosu 500g”, iar a doua “Boia de ardei iute 1Kg”.

Doar suntem de la PICANT ce naiba…. Acum avem boia sa mancam 2-3 generatii 🙂

Multumesc domnisoarei Alina pentru cadoul deosebit si surprinzator.